marți, 17 februarie 2009

Ecou.


Mi-au violat candoarea.



Au scuipat pe dogmele mele,pe intrebarile mele,pe magia mea.M-au aruncat in realitate.O realitate de la opt la cinci.Imi traiesc viata pentru altcineva acum.Nu mai intreb,nu mai gandesc,nu mai meditez.


De astazi sunt.


Sunt cliseu,durere,ameteala,buimaceala,organizata,frumoasa,urata,suparacioasa,ieftina,a ta.

Sunt doar pentru ca trebuie,sunt doar pentru ca asta stiu,sunt doar ce a ramas.Ce a ramas din ce-am iubit,din ce am respirat din ce am stiut.


Sunt pleosca vietii.Nenorocita asta de viata.Iubita asta de viata.Viata asta care te-a adus iar langa mine.In aglomeratia aia de zambete,in marea aia de fum,in plictiseala mea.Te-as recunoaste dintr-o mie.Din cinci mii.Din milioane.


Sunt departe,sunt aici,sunt vesela,sunt ,atat cat stiu,fericita.


Nu mai sunt unica,nu mai sunt speciala,nu mai sunt prietena cu tine.Nu mai citesc,nu mai caut,nu mai fac planuri.


Sunt a mea si probabil a altcuiva.


Din delicatesa,tu m-ai facut conserva.


Hai pa.


P.s.:Acum doua seri mi-a fost dor.Am mai avut un acces saptamana trecuta.Nu o sa se mai repete.Si daca...totusi..?O sa imi musc pielea si o sa imi inghit sangele ca sa scuip din mine tot ce ai fost tu.



Hai na.Poftim bratara.

Vae Soli

"Pe urma nu va mai fi timp....Va fi si pentru mine lumea un fenomen intamplator..."