moarte.

In viata se intampla rareori sa iti intre o persoana atat de speciala ca ea.Sa iti intre e putin spus,sa tropaie peste trecutul tau cu tocurile ei enorme si vulgare,sa iti poarte ratiunea de a fi undeva intre dres si pielea ei palida.

Pac Tac,putin parfum,un ras zgomotos de vaca in calduri,un accent bizar si o privire calda si tu te-ai cacat pe tine.Da.In timp ce ea se serveste cu serbet de portocale si tu te astepti sa te priveasca de sus,sa fie ingamfata,ca doar are trei ceritificate,ea rade modest si isi mozoleste gura cu serbet de portocale.
Serbet de portocale.
In viata,nu poti avea o asemenea persoana langa tine decat pentru scurt timp.Si de pierdut,nu o pierzi decat o singura data.
Ti-o spun prietene,din exeperienta mea de fiica,mama,verisoara,sora si iubita.
Nu te mai smiorcai atat.Stiu ce-ai iubit la ea,e evident,e perfecta,perfecta pentru tine,perfecta pentru mine,perfecta in orice loc ai pune-o,desi la inceput pare sa aiba numai perle bronzante in cap.
Servetelele sunt dincolo,suflat-ti mucii.
Da,s-a carat.A plecat.
Si pe mine m-a parasit.Dar invidia ce am crescut-o in suflet nu ma va parasi niciodata.Poate sa mai moara odata,poate sa mai moara de doua ori,poate sa moara in fiecare zi,tot am sa o invidiez.
Stii de ce?Pentru ca avea doctorat in stralucire.Pentru ca stralucea din ea,pentru ca am fost convinsa ca a inghit o bucata din soare cand s-a nascut.
Nu mai plange.
A murit ca o proasta.
Toti prostii mor.
Sufla-ti in pizda matii mucii.

Lost my train of thoughts.

Hai,invita-ma la o cafea.

Si ai grija sa fie facuta,facuta bine,o cafea din tine.
Am chef sa te beau.Cred ca stai bine cu alunecarea,si nu pari sa fii dificil de digerat.

Haaaai,fa-mi o cafea,lasa-ma sa asez,da-te la o parte,nu,nu,NU,stai,NU pleca.
Stai tu aici,lasa-ma sa ma intind,da-te.Da-te.Trebuie sa vad tavanul,deschide geamul,din camera asta se vede cerul.
Trece-ti mana prin par si acuma taci.Opreste-ti gandurile,da-le pe silent,e groaznic sa ma povestesc in timp ce iti aud gandurile.Imi pierd punctul de concentrare.

E ok,mana nu ma deranjeaza,acum taci si asculta-ma.
Hai mai bine nu.Nu ma mai asculta,hai sa tac si eu si hai sa tacem impreuna.Ce?N-ai mai tacut niciodata cu cineva?

Ratatule.Cum sa nu stii cum e sa taci?
Ce?Iti place mai mult sa ma asculti?Iti plac prostiile?
....
Si mie.
Hai,bine,stai jos.Hai sa incep.

O sa tacem mai tarziu.
Si...despre ce vorbeam?

A cuvanta.

Miss Smart-about-Words-and-Clueless about life.

Expozitiune:A fost odata ca niciodata,o fetita cu muci la nas si dres de la Obor careia ii placeau cuvintele.Ii placeau mai mult decat sunetele,mai mult decat propria lor semnificatie,mai mult decat primul ei sarut(ehm,asta nu ii placuse deloc)decat lectiile de pian si decat ciocolata Kinder.
Cadrul Actiunii:Aceasta pasiune pentru cuvinte a persistat de-alung anilor,dar s-a ascuns ceva mai bine sun un ten acneic.Dar lucrurile ascunse nu inceteaza sa existe,papusel,asa ca ea si-a tinut ascunsa sub pudra pasiunea ei si a carat-o pe peste tot.In toate destinatiile ei.Cand iti place ceva,ai vrea ca lumea intreaga sa cada in admiratia acelui ceva,asa ca ea,a inceput sa isi faca o agenda cu adrese si a scris scrisori,scrisori in care putea sa foloseasca minunatele ei Cuvinte,scrisori cu dragoste,formate din Cuvinte,dar niciodata scrisori de dragoste.

Desfasurarea Actiunii:Si cum cuvintele erau ceea ce ea iubea cel mai mult le-a ridicat pe un piedestal si a inceput sa creada in ele.In biete instrumente pentru buze,in biete icnete bolnave.In Cuvinte.Credea atat de tare,ca a uitat ca oamenii sunt stapani pe Cuvinte si a uitat ca oamenii pot.Pot.Pot totul.Oamenii pot tot,chiar si sa foloseasca minunile,si minunatele Cuvinte in Rau.Pentru Rau.

Punctul Culminant:Uitarea se pedepseste asa ca fetita a invatat ce inseamna Minciuna.Si inima ei a inceput sa bata putin mai incet.Apoi oamenii i-au aratat ce inseamna cuvinte furioase,i-am facut Promisiuni si au pus intre acestea si Minciuni semnul egal.

Deznodamantul:Ea s-a decis sa lupte.A sters oamenii care puneau semnul egal intre minciuna si Promisiune din agenda ei de adrese si a incetat sa le scrie.In fiecare an,fetita crestea si scria din ce in ce mai putine scrisori...

Epilog:Si intr-o zi,din agenda a ramas doar coperta si inima ei n-a mai batut deloc.