Da,Doamne!

M-ai blestemat,mama.

Tu cu rugile tale,tu m-ai blestemat.In toate noptile tale,in toate dorintele tale in,in toate.Te-ai rugat sa fiu cum altii nu sunt.
Te-ai rugat sa vad,ce altii nu vad.Te-ai rugat sa stiu multe,sa mi se infiga responsabilitatea in vene si sa nu ma lase sa traiesc.
Te-ai rugat sa fiu desteapta si sa stiu ce sunt.Te-ai rugat sa fiu sanatoasa si m-ai facut alergica la prostie.Te-ai rugat sa nu imi fie frica si ai facut din mine o lupta continua.

Te-ai rugat sa am suflet si simturi.

Te-ai rugat.

Si n-ar fi trebuit.Ar fi trebuit sa ma doresti proasta,superficiala si transparenta.Ar fi trebuit sa imi scoti ochii cand i-am deschis si sa ma lasi oarba,sa nu mai vad ce sunt.Ar fi trebuit sa ma legi de scaun de fiecare data cand m-am luptat.Caci m-am luptat si inca o fac,ca o nebuna,pentru ca tu ai vrut.Cu ce ma lupt,doar tu stii...mama.

Ar fi trebuit sa ma bati cand faceam lucruri inteligente si sa imi cumperi pantofi cand eram de-a dreptul cretina.

Dar n-ai facut-o.Tu doar te-ai rugat.

Daca as putea sa fac copii,eu m-as ruga sa am baiat.Si sa fie prost,atat de prost si pe cat de prost pe atat de norocos.

Si atunci,el.El ar stii cum sa fie fericit.

Bucura-te,mama.Eu nu stiu cum.Vad prea bine ca sa stiu.
Doar te-ai rugat pentru mine,atatea si atatea nopti...