Maine plec.
Maine se termina.
Maine pun capat.
Maine.
De maine nu mai lucrez al casa Bambus.
De maine nu ma mai cerct cu Claudia,arhitecta cu figuri.
De maine nu o sa mai ocup cel mai umbrit birou.
De maine nu o sa mai racesc de la aaerul conditionat.
De maine nu o sa mai beau cafeaua aceea oribilia,ieftina de la automat.
De maine viata mea se schimba.
Maine plec.
De maine nu il mai vad.
De maine nu o sa mai am la cien sa ma holbez pe furis.
Maine il parasesc.
Pff…De parca o sa ii pese.
Stie el oare ca Mona,colega lui o sa plece maine?Nu…nu prea cred ca ii pasa.
Am lucrat la casa Bambus patru ani.Patru ani lucrati la o firma de mobilier e…e ceva.
Am avut in total o mie o suta patruzeci si unu de pauze de pranz.O mie o suta de ore libere.
Am luat pranzul cu arhitectul Andrei de sase sute opt ori.Sase sute opt de mese mancate impreuna.
Sunt indragostita de doi ani de arhitectul Andrei.
Eu si arhitectul am incurcat odata borcanele si de atunci ne-am apropiat.Din ce in ce mai mult.Arhitectul Andrei e un tip profund,trist,care nu are o prietena.
Am fost ferm convinsa ca l-am cucerit dar eu nu am fost pentru arhitectul Andrei decat o companie placuta de masa.
Plang.
De ce a trebuit sa ma indragotesc de arhitectul Andrei?
Am refuzat din cauza arhitectului Andrei saptesprezece posibilitati de a avea o relatie frumoasa,stabila.Saptesprezece posibilitati de a fi ferictia.
Am asteptat ca arhitectul Andrei sa ma sune nopti intregi.
Arhitecul nu m-a sunat decat de patru ori cand isi uitase proiectele la mine.
Arhitectul Andrei a platit toate pranzurile noastre.Mi-a adus flori de intai martie si m-a felictat de ziua mea.Nu m-a sunat pentru ca a uitat.
El zice ca nu dar eu il cunosc.
Arhitecul Andrei mi-a zis pe data de 31 aprilie ca ar vrea sa mergem la un film odata.
Este 15 mai*anul urmator* si arhitectul nu a mai mentionat nimic.
I-am dat arhitectului Andrei sute de sms-uri.Penibile.M-am folosit de orice scuza ca sa vorbesc cu arhitectul.
Odata l-am sunat la doua noaptea sa il intreb daca pe el nu il trage aerul conditionat.
Arhitectul Andrei e un tip cu sarm.
Arhitectul Andrei are maini de pianist si piele inchisa la culoare.
Ii stiu arhitectului toate gesturile pe de rost.Stiu cum face cand e obosit,cand e tracasat,cand e fericit.
Atunci cand rade se freaca la ochi ca un catelus.Cand e trist se incunta si sprancenele lui groase formeaza o singura linie.Ii place sa isi lase capul pe spate si se uita adeseori in gol,pe tavan.
De multe ori arhitectul a trecut pe langa mine ca pe langa un stalp.
De multe nici macar nu m-a salutat.
Si-a cerut scuze o singura data.
Am fost zile in sir frumoasa pentru arhitectul Andrei.
Arhitectul Andrei nu m-a privit niciodata…nu m-a vazut.Niciodata.
Arhitectul tine foarte mult la schitele lui.
Eu si arhitectul putem vorbi despre orice si am o mare admiratie pentru el.Mi-e tare drag.
Arhitectul mi-a zis ca sunt o fata desteapta.
Arhitectul i-a zis nesuferitei de Claudia ca fusta aia rosie,urata si decolorata o face sa arate foarte sexy.
Arhitectul munceste foarte mult la schitele lui.
Arhitectul Andrei s-a culcat cu Claudia.Acum patru ani.Eu inca nu il cunosteam.
Arhitectul Andrei imi stie obiceiurile pe de rost.Stie ca eu beau cafea cu mult zahar si duap fumez un vogue.
Arhitectul Andrei e de parere ca eu fumez numai de parada.Ca sunt un fel de el inca la liceu.
Arhitecul Andrei nu da niciodata aerul conditionat la maxim pentru ca atunci cand l-a dat eu m-am imbolnaivt de pneumonuie.
Am stat in pat cinci saptamani si cand m-am intors arhitectul a fost foarte fericit sa ma vada.In acele cinci saptamani sms-urile trebuie sa fi costat milionane de dolari intrucat arhitectul nu mi-a dat nici macar unul.
Am fost alaturi de arhitect la fiecare lansare.Am stat cu el noptile in timp ce facea schite.Odata am adormit cu capul pe birou.Arhitectul m-a invelit cu haina lui si m-a lasat acolo pana a doua zi.
Maine arhitectul are cea mai mare lansare dintre toate.
A facut patruzeci si trei de schite pentru aceasta lansare.
-Mona!!!
Arhitectul am striga.
-Da?
-Ajuta-ma…sunt terminat..trebuie sa ma prabusesc intr-un pat.Sa nu uiti..maine la opt sa fii la sala,totul trebuie sa fie pregatit,te rog sa nu intarzii…Uite..iti dau cheia si du tu schita asta langa celelalte.
Imi zambeste.
-Nu stiu ce m-as face fara tine…Mersi mult.Te-am pupat ne vedem maine.
Arhitectul mi-a trantit o schita si o cheie in brate.
Ce v-am zis?
Habar nu are ca plec.
Nu da doi bani.Pe toata fiinta mea.
Mi-e rau.
Urc plina de furie sus.Deschid usa.Cele patruzeci si trei de schite stau frumos aliniate.
Tremur de nervi.
Pun mana pe ele.Le simt.Munca lui…viata lui.Obsesia lui.
In coltul camerei lumineaza un beculet verde.
Cineva a uitat un aparat deschis.
Ma duc sa il sting cand..
E masina de tocat.
Masina de tocat a fost uitata aprinsa…
Mainile imi sunt inclestate pe ultima schita.
Peste treizeci de seunde:Am tocat schita.
Peste douazeci de minute:Mai e una singura.
Una.O schita din patruzeci si patru.
Deschid cufarul masinii de tocat.Imprastii ramasitele in camera.
Despachetez ultima schita si o privesc.
Imi aprind un vogue.
Daca schita asta ajunge maine la lansare..va putea sa traga intr-un fel de timp.E un tip foarte dibaci.
Imi fumez linistita vogue-ul.
Apoi il sting.Pe schita.
Arunc pachetul si ies in strada.
Nu mai tremur.
Maine eu voi fi intr-un avion spre Paris iar el va fi disperat.
Arhitectul Andrei e un om mort.
Fac semn unui taxi si ma urc in el.Pe drum ma decid sa scriu un sms:
„Domnule arhitect,de maine ma las de fumat”.
Inchid clapa mobilului.
Ne vom opri pe strada Lahovari.Imi iau bagajul apoi spre aeroport.In regula?
-In regula,domnisoara!
.JPG)
